Păcatul îmbracă în sânge domnesc inimi...
Speranțe se sparg în drumul spre ispășire...
Te-ntrebi mereu cât ai să mai suferi...
Iartă...amintește-ți să iubești...
O voce de tunet rătăcit îți invocă prezența
Pășești dureros pe morminte uitate de lume
Porumbeii morții îți cânta-amintirea
Învață să ierți,te vei simți mai bine
Zâmbești crud uitării de suflet...
Mai poți visa, mai știi ce-i un inger?
Plângi aflând umbrele sărutului oniric
Mai poți iubi, cufundat în marea nepăsării?
Îți zâmbesc,de ce mă vezi plângând?
Iartă...