Te-aș întreba unde ești când începe să plouă
de ce stropii de pe fereastră nu se văd
fără ochii tăi privindu-i

Prindeam frunze, afară tramvaiele spărgeau stele
am așteptat să te întorci spre ziduri
arborii încordați te rugau să privești înspre ziduri

atunci ai sărit pe buturugile negre
și-ai zis ce frumoase sunt buturugile negre

și-atunci arborii, uriașii arbori însetați
ai ochilor tăi negri si mari
au căzut în ochii tăi negri si mari

se făcea noapte, tramvaiele se-auzeau după colț
am pornit pe drumul ploii
miroseam curcubeul pe ciudatul și întinsul drum negru al ploii

te-am întrebat unde ești
mi-a căzut o frunză uscată în mâna dreaptă
simțeam stropii tăi calzi în mâna mea dreaptă