astăzi eu am trezit dimineața,
am udat cu rouă repede iarba
și ți-am trimis demoni în vis...
deja obosisem să aștept telefonul tău;
știu că iar o să râzi de nerăbdarea mea,
o să privești veșnicul punct fix
de pe umărul meu drept
și o să mă muști de degetul cu care
te cert tot timpul;

la noapte nu te mai iert,să știi...
nu-ți mai trimit luna,nici stelele
va trebui să mă implori să-ți țin de urât;
și îti va fi greu să mă îndupleci
să nu mă joc din nou cu visele tale..

ufff...trebuie să plouă,amânăm jocul;
am niște nori de stors,
să nu pleci fără umbrelă de-acasă!