agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-10 | |
facem așa: ne întâlnim pe un teren neutru, poate chiar gol
nici obiectele nu ne fac bine, muchiile, germenii de sub ele rahatul ăla de gol dintre celule care urlă și mă obsedează toate aspectele astea dau o tristețe coclită, o apă ce stă veșnic în aceeași gură deschisă, o vană industrială dislocată de furtuna laringelui, mângâiată de jetul respirațiilor. mania seacă a lucidităților mă sfredelește, îmi îmbrac hainele pe dos, îmi închipui cum îmi îndes pumnul pe gât și mă întorc pe dos mă bălăngăn ca un ciorap deșirat prin confuzia gelatinoasă a spațiilor goale. se tot joacă un act sec, o sticlă de clor cu un dop de plută înfipt strâmb stă într-un colț aseptizat vad umbra femeii de serviciu gata să sară cu mopul și să șteargă actorii mototoliți, saliva selectată din cele mai delicate exemplare sociale. dar e ceva mai stupid decât dobitocul ce se rotește ca limbile ceasului într-un mecanism defect până sar arcurile din el din noi. ne întâlnim pe un teren neutru, chiar dacă nimic din noi nu a fost sterilizat. suntem niște nemernici, prietene, ascultă ce-ți spun. întoarcerile astea pe dos, gargara ieftină și sâsâitul intelectual nu conțin decât un teritoriu microbian ce nu mai stârnește nici măcar un recul energetic, instinctiv. ne privim fix o vreme desprinsă din cuiele întâmplărilor; încercăm să intuim modulațiile interioare, sârmele gândurilor și țesătura lentă a aerului în care se mai găsesc găuri prin care să respiri. vom închide gura dintr-o dată; primul care va respira va avea de dus lesa în care se zbate un câine mic, o jigodie ce ține coada pe sus și schiaună chiar așa, dracii nu sunt decât niște ghemotoace de păr care intră pe gât și se strâng în piept ca o ficțiune penibilă, țes acolo un sistem simpatic dar sălbăticit de lucidități, un infern pe care, de cele mai multe ori, îl dăm celorlalți contagioși
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate