Mi se întâmplă des să levitez cu patul sub mine
Pe deasupra copacilor decedați
Să privesc luna
Și să mușc din ea ca dintr-o mămăligă proaspătă
Dar rece

Îmi place să mă văd plângând în oglindă
Ecranul e spart și curge
Un lichid ciudat de clar din leduri
Sunt actriță
Iar spectatorul din mine aplaudă satisfăcut
Coclesc pe un scaun inversat
Rotitor
Iceberguri, titaticuri se scufundă
Cu părul în ochi levitez mai departe
În munți