eu sunt de stil vechi
demodată rătăcesc acum
într-o lume paralelă
a viselor împlinite
îmi place să port la gât
sărutări mărgele țigănești
și în părul meu făcut roșcat cu de-a sila
flori de iasomie
îmi place să te strig pe nume
cu geamul deschis
atunci când ești atât de aproape
încât nici nu te mai pot vedea
îmi place să te dezmierd
lungind vocalele
până la cântec
până la descântec
până la delir

chiar dacă fericirea nu mai e la modă
voi continua să o port la gât
cu îndărătnicie
poate stârnesc și eu
un curent nou
în felul de a fi
al femeii