Ti-am presarat in drum covor
Din crizanteme si din dor,
Crezand ca tu ai sa revii
Din nou sa ne putem iubi!

Dar orele se scurg pustii,
Se stinge luna-n zori de zi
Pacat,tu n-ai venit iubite,
Dar ai sa vii...

Daca-ai vedea cum pe covor,
Ca niste lacrimi cad si mor
Petalele de crizanteme,
Caci,tu iubite,n-ai calcat pe ele!

In fiecare seara,iar si iar,
In calea ta o sa presar
Covor din dor si crizanteme,
Iubite,vino si treci peste ele!

Stiu ca mereu voi face asa,
Si toata viata te voi astepta
Vezi tu,speranta nu mi-o poti lua
In viata mea nu ti-o voi da!!!