-=Parcul rumuros=-

In parcul rumuros
Lumina nu se sfârseste,
Amiaza se apropie pe fuga,
Simtaminte felurite se amestecă prin aer.

Nimic mai linistit decat
Cântecul neincetat al fântanii
Sau fosnetul surzit , al frunzei si al pasului

Acolo , intr-un colt o tigare se destramă
O lume intreaga in ea se topeste
O viată, un gând, un cântec sau o floare.


Tramvaiul lunecă zgomotos pe lânga asfaltul care geme
Senzatii prelungite se-ascund in mintea lor
Castiga rationalul : mereu , usor;
Si totusi .. sunt valori !