Vezi, plec de langa tine. Ma voi sui pe-o stea,
sa nu te miri, nu rade si nu-ntreba nimic,
limfaticele ticuri le-oi pierde pic cu pic...
...De-acolo iti voi scrie mereu cate ceva...

Despre albastre ierburi si stoluri in spirala,
de oameni de zapada cu ochii lampadare
prin care Cerul curge din Lacrimi spre Uitare,
de cerberii-tratate de Pace Ancestrala...

......................................................

Imi va fi dor de Terra, de goana destramata,
cand linisti imi vor cerne din tampla spre picior,
creneluri hasurate in griuri care dor
chiar de m-ascund in Cosmos, cu masa anulata...