agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-19 | |
Timpul curge, viața merge înainte,
mă uit în urma mea, am semănat cuvinte despre lumea în care trăiesc, despre prietenii mei. O parte din ei nu mai sunt azi - cântecu’ ăsta-i pentru ei. Îl văd în gând pe prietenul Tahuiu, visa să fie avocat, a murit la Revoluție, împușcat de-un lunetist în cap. Mama lui plânge și-acuma, tatăl lui a-nebunit, cel care l-a ucis e liber, nimeni nu l-a pedepsit. Îl văd în gând pe Meseriașu’, mecanic ar fi vrut să fie, pentru o singură țigară a luat cinci ani de pușcărie. Vecina mea, Codruța, fusese profesoară, a părăsit catedra și e „căpșunară” pe la străini pe-afară. Refren: Timpul curge, viața merge înainte, ce vremuri bune au mai fost, azi este gol cartierul, pe străzi, doar pensionarii, unde ești, tinerețe, cu visuri cu tot? Nu mai pot, am sufletul uscat, am rămas fără prieteni, am rămas sărac. Nu vroiam decât s-avem de toate, s-ajungem respectați, dar în cartier doar hoții și țiganii au ajuns bogați, legea o face banul, nimic nu mai e din ce-a fost, toată lumea se luptă orbește să-și facă vreun rost. Prietenul Biluță are firma lui, și e în partid, poate de aceea-i singurul care n-a ajuns cu spatele la zid. Prietenul Tiberiu e simplu muncitor, are copil, nevastă, și n-are viitor. Alina și Monica au fost frumoase foc, acum își vând trupul într-un apartament de bloc, au clienți parlamentari și doctori și-arhitecți dar au și SIDA, și de ciudă îi-mbolnăvesc pe fleți, împrăștie boala peste tot în jur supărate pe viața ce le-a (bip) în cur. Refren: Timpul curge, viața merge înainte, ce vremuri bune au mai fost, azi este gol cartierul, pe străzi, doar pensionarii, unde ești, tinerețe, cu visuri cu tot? Nu mai pot, am sufletul uscat, am rămas fără prieteni, am rămas sărac. Îmi amintesc de Dumitru, vreun an a tot șomat pân-a vândut totul și s-a mutat la sat. Azi crește porci și seamănă porumb, a devenit alcoolic și e deja cărunt. Ionică, zis haiducul, lucrează la pădure, o taie și o vinde, pe șest, și din secure și-a construit o vilă, se crede realizat, dar stă cu frica-n sân să nu fie arestat. Maria, dintre fete, i-ajunsă cea mai bine, s-a măritat c-un ștab, stă acas’ și scrie rime, din când în când bărbatul o mai bate, în rest e fericită, căci are chiar de toate. Refren: Timpul curge, viața merge înainte, ce vremuri bune au mai fost, azi este gol cartierul, pe străzi, doar pensionarii, unde ești, tinerețe, cu visuri cu tot? Nu mai pot, am sufletul uscat, am rămas fără prieteni, am rămas sărac. Mă uit în urma mea, am semănat cuvinte... Timpul curge, viața merge înainte... Ce vremuri bune, în adolescență, au fost... Unde sunteți prieteni, cu visuri cu tot?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate