agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-09-02 | |
Eram elev, in anii tineretii
Cand dadeam importanta doar copertii Caci in viata mea incepea un calvar Ce a durat mult, si am "gustat" mult amar Singuratatea ma dobora Linistea noptii ma framanta Imaginea ta ma obseda Ochii tai inima-mi ardea Am pasit apoi in singuratate In deserturi imense, in pustietate Vremurile din liceu trecusera atat de rapid, Iar eu ma simteam singur si atat de obosit... Am incercat sa-mi schimb viata Dar asta nu le rezolva nici mama nici tata Chiar daca ajunsesem la varsta deciziilor importante Eu eram nehotarat, si traiam in singuratate O noapte alaturi de o fata m-a tulburat Am simtit atunci ca traiesc cu adevarat Am plans apoi, am plans si am sperat Ca voi iubi din nou cu adevarat... Cand te-am privit in ochi si ti-amspus ca te iubesc N-am stiut ca intr-o zi am sa gresesc Caci ceea ce simteam pentru tine Acum imi vine in minte... Regret ca am pierdut dragostea ta Dar a fost gresita alegerea mea Chiar daca tu-mi spuneai ca fata aceea nu ma iubeste Eu ascultam de ea orbeste... Te-am parasit, si apoi te-am uitat Cand eu asta am realizat A fost prea tarziu sa te mai intorci la mine Caci viata trece, la fel si sangele prin vine... Am cunoscut o alta fata de care m-am indragostit Si chiar ultima suflare din mine i-am oferit Dar n-a contat pentru ea dragostea mea Ci doar daca o pot mereu ajuta Am incercat sa sterg ranile din trecut Dar nu ai vrut, eu as fi putut Dar acum totul e istorie, e o legenda, e trecut Asta a fost, siniciodata nu va mai fi cum as fi vrut In disperarea cautarii unei fiinte iubite A aparut o fata ce ma avea in minte Si am iubit-o, dar in zadar, Caci parintii fusesera piatra de hotar Am plans si inca si acum mai plang Cand stiu ca si tu adormi cu mine in gand Si as vrea sa te mai strang in brate odata Poate, pentru ultima data-n viata Am incetat sa mai cred in iubire si sentimente Am sa fiu mai rau ca si un caine Am sa musc tot ce va incerca sa-mi faca rau Chiar daca nu voi mai fi chiar eu... Dar intr-o zi, am sa ma satur sa mai fiu un caine Si imi voi da seama ca nu m-am casatorit cu nimeni Si la batranete, cand cei de varsta mea vor fi ca mine, N-as vrea sa-mi scrie pe mormant ca am fost un caine... Si viata merge inainte, Fara cuvinte, fara cuvinte...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate