"Sunt umbra ta... și te urmez de când
Lumina te-a scăldat întâia oară
Cu-aceeași certitudine precară
De salt Între "acum" și..."pe curând".

Sunt umbra ta și te urmez spre seară
Dar umbrele nasc umbre strecurând
Dorul prin dor... să ne topim arzând -
Îngemănate lumânări de ceară.

Sunt umbra ta și te urmez supus,
Cu fiecare răsărit de soare,
Până și-n golul umbrei interpus
Ca un sigiliu sec, de încifrare

A tainei tale care m-a sedus,
Să-nșirui lumea: urme pe-o cărare..."