descîntec de lună


uite luna cum coboară
de pe cer ca de pe scară,
uite scara cum se ține
de albastrului de mine,
uite-albastrul cum stă drept
curcubeului pe piept,
uite, curcubeu - ndoaie
foamea cerului de ploaie,
uite ploaia nu știu cui
ca la ușa cortului,
uite ușa fără casă
cum mire fără mireasă,
uite fără cum e cu
să nască descîntecu’
să trăiască
să nu moară,
uite luna cum coboară …


de-a Newton

teama merelor
în fața legilor fizicii
mă îndeamnă să-ți spun
că,
atunci cînd,
o lacrimă cade
ca
o picătură de ploaie,
constați diferența
dintre
dragoste și gravitație



singurătatea unei piramide

știu eu, că dragostea mea fără leac
cîndva s-a oprit în Egiptul din veac,
faraonii au pus la picioarele mele
piramide de piatră înalte și grele,
războaiele lumii de-atunci s-au oprit
cînd n-am mai urît și m-am pus pe iubit.

cîte Niluri au plîns
ochii mei de aramă,
ochii mei,
ca doi paznici la margini de veac,
știu eu,
dragostea mea fără leac
cere, pînă și astăzi,
piramidelor vamă…