Chemare

Să te urle fiarele,
Să-ți ardă picioarele,
Să-ți pută suflarea,
Să-ți rupi gemănarea,
Să-ți fiarbă lumânarea
Visarea!
Să te roadă vârcolacii,
Dracul să îți ia colacii,
Să fii robul dracilor,
Stăpânul colacilor...
Să alergi prin foc și pară,
Și din tine viermi să sară,
Să alergi prin foc și apă
Până sufletul îți crapă.
Să-ți înfigă-n ochi piroane,
Să-ți răsară-n frunte coarne,
Să te fiarbă-n ape roșii
Urâcioșii!
Să rumpă din tine carne,
Pe gât ulei încins să-ți toarne,
Să te ducă la-mpărații
Lor, spurcații.
Să te ia
Să te jupoaie
Să te-adune
Să te-ndoaie,
Să te gâdile la tălpi
Cu-a lor bărbi.
Să te chinuie-ndrăcit,
Să te bată însutit,
Să te-arunce apoi sfârșit
La opărit.
Bate toaca, bate apa,
Baba spune-acum săraca
În iad să chinui tu urâtul
Șî nepricopsâtul!
După ce te-au opărit,
Să te pună la dospit,
Și să-mi ieși neprihănit
De iubit.
Ai fugit din casa me,
Lua-te-ar toate rălele,
Arde-ț-ar picioarăle,
Și urla-te-ar fiarăle!
Să-ți pută suflarea,
Să-ți rupi gemănarea,
Să-ți fiarbă lumânarea
Visarea
De nu te-ntorci la Floarea
Vrăjitoarea...