Stai să-ți spun
cum să faci din mine
femeia perfectă
pentru iubirea veșnică.

Stai nu pleca
atât de grăbit
că-ți rămân picioarele în urme
iar ghemul vieții ți s-a agățat într-o dorință
prea scurtă ca să-i simți pulsul...
Doamne oprește-te
teama de iubire a ajuns veșnică
ca moartea
și din tot ce-ai fost
n-a mai rămas nimic de iubit
și eu care era să mă leapăd
de numele meu!
Într-o ureche ți-a crescut
un cuc
mă speri!
Oprește-te
nu mai ești nici vânt!