agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-17 | | Într-o noapte argintie cu tot de stele în cădere, ciudat lucru, un înger bucălat îmi apăruse cu păr învălurit și îmblondat, era poate venise cu o stea... - Ce vrei de la mine?, l-am întrebat, ce vrei, hai spune, de mă tot iei cu stele la pernă în miez de somn si de atâta vis (îmi răspunse cu întrebare) - Tu ai plâns când a murit lumea?, zise atunci pe ton de violoncel, de stea (nu, nu i-am răspuns îndată) - Dar când ți-a pierit ochiul pieptului, spune, ai plâns atunci?, mă tot lua îngerul cel îmblondat, mă lua cu întrebări pierdute-n foi nescrise - Dar când cerul a crăpat, și a plouat cu bucăți de soare?, zise trecând de pe o alta pe-o parte al ochiului meu stâng însângerat (apăruse atunci o stea, o stea la fereastra mea) - Spune, tu ai plâns când orizontul dispărea și, când ploaia nu mai ploua și, când în loc de soare, lună strălucea și, în loc de buze granit de săruta, când - Nu, trebuie să te dezamăgesc în final, înger cu păr învălurit, trebuie să te înșeli, l-am străpuns negând, când timpul se rarefia făcându-se vid, am plâns doar la a mea pieire, făcându-mi-se dor de viață... Iar îngerul bucălat, cu păr învălurit și îmblondat, nu mi-a mai zis nimica, nu mi-a mai zis nimica da, gândeam privind în neant, poate dispăruse cu o stea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate