agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-26 | |
la gara de nord
(gara de unde pleacă toate trenurile importante) un boschetar un gardian și o trotuaristă anul II mâncau lilieci înăbușiți în frunze de pătlagină (aveau dinții antiseptici și ochii împăienjeniți la picioare coji de molii și de țânțari pe care îi prinseseră din aer cu limba) boschetarul avea o pungă de plastic în care colecționa flegme uscate jura că poate spune după consistență și culoare numele adresa și condiția socială a scuipătorului gardianul avea un scepticism inexplicabil: nu credea că oamenii scuipă aiurea pe stradă (chiar îl bănuia pe boschetar de obsesii diluviene - nici pe noi la educativă nu ne învață lucrurile astea sunt în timpul liber că ce ți-aș mai face proces verbal!) trotuarista era mai înstărită avea un prezervativ vulcanizat și un coș de rufe ea colecționa grupa sanguină a clienților și hepatita (a, b...n+1) a gardienilor fără dero automat - vezi că ți-a rămas o trompă de anofel între incisivi spunea boschetarului și se uita galeș la gardian (șoptindu-i: nu fi gelos dragă e și el neajutorat) aranjându-i uniforma lui nouă chiar și șapca sport de care râdea totdeauna și îi zicea că parcă e zugrav - aia o știu zicea boschetarul acolo am o carie și țin trompa anofelului să nu îmi intre altceva știu eu ce că sunt atâtea spurcăciuni prin aer că nu mai ști la ce să te aștepți stârnea iar invidia gardianului (care gândea: ăsta face pe deșteptul și vrea să-mi cordească gagica) și nu mai intru în amănunte cert este că ziarele de a doua zi au consemnat pe prima pagină declarația de adio a unui gardian sinucis cu armamentul din dotare în care mărturisea că nu mai suportă gândul că tânara pe care o iubește și cu care are intenții serioase după ce că se (și aici nu pot să reproduc) pe bani cu alții mai și râde de el că nu câștigă pe lună nici cât un boschetar diliu care colecționează flegme și poartă mereu un picior de anofel între liniile paralele ale incisivilor îngălbeniți după care urmau cele de mai jos: „dragă mamă dragă tată vă rog să mă iertați v-am promis c-am să vă aduc noră o dată și-o dată dar nu puteam să o iau cu unu care nu putea să îmi fie copil că nu semăna nici cu mine nici cu ea (nu știu cu cine) așa că îmi pare rău că de mâine dimineață trebuie să dați singuri vaca la apă mâncare la lighioane da nu vă spun eu ce și cum că nu sunteți de azi de ieri așa că tată să nu te mai uiți după muieri mai ales coleșcoaia aia a doua casă de noi că nu e bine uite ce se poate întâmpla și mamă nici dumneata să nu îi mai faci ochi dulci lu nenea ca să se-apuce tata de băut și să plece d-acasă c-ajungem la ziar și la televizor că lumea-i geloasă că ce-a făcut ăla și cum și de ce că oți fi voi mai bătrâni da ascultați-mă pe mine omu moare al naibii de repede...” ce urma a fost scos la montaj de redactorul șef pe motiv că textul nu mai prezintă interes pentru cititor devine aproape plictisitor nu mai are nerv și nici valoare stilistică și - ce dracu poți să mai faci fără astea în jurnalistică îi mai pasă cuiva ce culoare aveau chiloții cureaua n-o violase pe mă-sa nu violase cățeaua hai gata pe teren tinere domnișoară și treceți și pe la gară așa discret poate prindem un prost d-ăsta în direct
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate