1.

unii spun că văd deasupra lor curcubee
eu mă uit ca prostul și nu văd nimic
o fi poate sub tălpi dar îmi e lene
să mă aplec
am băut ceai de mușețelul pe care poetul
îl vedea adumbrit de curcubeul
altui poet

când vezi numai negru în fața ochilor
probabil că nu vezi nimic
nici dacă te calcă tramvaiul în floreasca
nici dacă îți crește părul atât de lung
și calci pe el și tu crezi că e mustață
îl răsucești la vârfuri să ți se vadă
spectrul dinților
galben pai
stele verzi
roșu de furie
dar atât de negru transparent încat nu vezi
nimic

probabilitatea e mare ca zâmbind astfel
orice mamă să rămână însărcinată duhul
e omnipotent și își cam face de cap
l-au prins fără bilet
și l-au dat jos în floreasca
poate nu tocmai în floreasca
dar ce contează dacă tot nu vezi
nimic

e drept că dacă te penetreză tramvaiul
în plin
te poți apuca de liniile de înaltă tensiune
mințindu-te că e pânză de păianjen
așa da
nu știu nu am încercat
dar da așa cred că poți să vezi nu un singur
curcubeu
poți să vezi toate curcubeele și curcubitaceele
până când născătoarea te naște
trosnind din toate încheieturile

2.

tramvaiul era evident negru
avea circuit închis în sistemul nervos central
aiurea marginea unei batiste cu chenar
circula pe jumătatea șoselei
anume ca să îi deruteze pe aceia care
circulau legal înspre bordură
le smulgea cuvintele cu forcepsul metaforelor
îi lovea cu tamponul peste gură
scotea chiar și morții din groapă
călcându-i a doua oară
să fie sigur că au murit

decât să spui prostii
îl învăța mamă-sa
mai bine imiți și tu oamenii mari
ce fac ei faci și tu
ce spun ei spui și tu
de unde să știe săraca
de tuciuriul care i-a îngreunat
pântecul
și care o asculta numai pe jumătate
bătându-și joc de oamenii mari

când singurul orizont pe care îl ai
e negru
nu îți rămâne decât să fii curajos
mama se credea capră neagră
și pentru el se da cap în cap
cu toate tramvaiele care veneau
în contrasens pentru ea
deși era sensul lor
totdeauna era sensul altora
r-ar ai dracu' de unde au ăștia sensuri
de unde

3.

fasolea care crește în pom bolborosea
așa cum îi bolborseau lui în inimă sifoanele
venele emulau miros puturos
bietul jack o apuca pe vrej în sus
urlând:
- fugiți! fugiți! fugiți! că vine curcubeul
are copite de fier și coarne de curent
electric

normal că firmamentul era ordonat
pe grade și funcții
îl lua de guler și îl potolea trăgându-i
două trei comete peste ochi
băi nea caisă din floreasca
un' te crezi mă pe moșia lu' tac-tu
de zbieri în halul ăsta
normal că îi trăgea peste ochi

pentru el un ochi vânăt nu însemna nimic
când vezi negru nu poți să vezi mai negru
cum să înțeleagă bietul jack fatalitatea
că dacă îți crapă ochiul nu mai vezi deloc

4.

într-un fel e mai bine dacă ești sărac
cu duhul
nu ți se face frică și nu te scapi pe tine
sânge negru urină neagră
pentru că ce altceva ar putea curge
dintr-o bilă neagră
care nu e nici măcar sferă
nici măcar nimic

apoi cine se supără pe prostul satului
fără să pară mai prost
de supărat nu-i vorbă toți se supără
dar nu vor să recunoască
le e rușine asta e le e rușine și cred
că dacă nu se supără pe un prost nu sunt
nerușinați

păi cum să nu le fie rușine
că toți trecuseră pe la văduva neagră
fiecare
bărbat în vână din floreasca bănuia
că tuciuriul e al lui
care vremea dragostei care anotimpul
apocalipsei
păi dragostea nu face lumea să se învărtă
dar sexul da
după ce adormea blocul
zguduiau patul cu ea
de se cutremura curbura vrancei
și întârziații jurau că au văzut
deasupra cartierului floreasca
ozn-uri

nimic nenăscut
negru absolut
gingii fără dinți
guri fără de minți
ou fără ovar
fecundate rar
tot mai rar în tot
c-un tramvai în bot
pui de drum de fier
fiară cu jigler
car alegoric de bătălie
antică
sifonul inimii bolborosind
bolboroseală semantică
încât străinii care veneau
cu ozn-ul
credeau că au nimerit w.c.-ul
și degajând traiectoria pe eclipsă
se resemnau:
- mai bine lipsă

5.

dar în capul scărilor îi aștepta
jack în mână cu un par de haos
îi izbea în tâmple de interfera
chivotul din pronaos
cu mobilele și chipseturile reglate
pe orgasme lungi și ultra late
răsuna universul când făcea mumă-sa
sex
ca ciorile fugeau îngerii
mureau de sperietură
că făcea mult și des

6.

se mirau toți cum a reușit să facă
doar un copil
cu ochii holbați ca bulele de șampanie
făcut la beție deci puțin debil
care ridica o buză și își râdea un dinte
ridica două buze și își râdea limba
apoi obosea ofta și își râdea sufletul
și inima care bătea în ritmul sacadat
al tramvaiului:
tranc-panc-bang-balang-tuduc-taduc

7.

celor zece negre sfere mititele
li se făcea milă de el își aliniau axele
până își calcula mamă-sa paralaxele
o dată pe soarele-lună
o dată pe lună plină
întunericul născându-se pe sine lumină

8.

cine crede că lumina ajută vederii
e naiv
cine vede ceva nu a văzut lumină
cine vede ceva nu a văzut întuneric
degeaba îmbătrânea mamă-sa
educându-l
el nu vedea niciodată nimic
în afară de el

povestea mea se oprește aici
aceasta este ziua a opta
și de aici începe imperfecțiunea
din care s-au născut toate
inclusiv poezia aceasta
inclusiv poezia cealaltă