agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-10 | |
Lucesc brazi precum argintul in padurea-nvaluita
De ceturi misterioase Fantoma noptii geroase Spre luna cu-a sa tiara de nori ce inviorara Stelele palide, moarte Ridic lina mea cantare Ragusita, aspra voce-a mortii fara de sfarsit… Diamantele pe muschiul neted tremura-n auzul Vantului moale Ce mangaie-n zare Catifeaua de purpura a maretului rasare Unde inima de foc A lumii ce sta-n loc Pentru mine, arde-n zare dealurile cocosate… Oglinzi limpezi presarate pe-un pamant livid de frig Surprind o clipa Matasea fina Ce-o duce-n spate Atlas de milenii lungi, trecute Pietroii tacuti Ca soldatii cazuti Intind negre maini de umbra spre franturile de cer Lupii, ai noptii copii, urla grav spre departari De frica sa nu-i arda Inflacarata roata Ce-si iveste-ncet coroana dup-ale padurii varfuri Brazii inalti De miresme furati Se leagana, trosnind usor, pe serenada lupilor… Ochii limpezi, doi luceferi printer ierburi verzi sclipesc Bland, firav, cadavrul ei Avand ca al marmurei Palid luciu matasos, parul ei, lung vis nocturn, O naframa neagra Ce vrajise o-ntreaga Padure misela ce-a rapus-o inciudata… Ea, cu-adancii-I ochi, lumina-n viata mea amara… Lent, ninsoarea cade In jurul ei c-o boare Adus de crivatul indoliat de umbre Asternute ca trene Pe ea s-o acopere Sa mi-o apere de-a mortii inceata putreziciune… Lacrimi grele, calde curg, incercand sa-nsufleteasca Trupul ei firav. Soarele trandav N-apare, mahnit profound de pacatul de pe prund. Era zeita noptii, Acum prada mortii, A poftei de sange si-a invidiei malefice… Lucesc ochii bestiali in iarba de smarald subtire Simt coltii sub piele Sangele-mi din vene Se-amesteca cu-al ei in sarutari efemere O ultima suflare Langa ea trupu-mi cade Purtati pe aripi negre vom fi in eternitate…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate