Ciudat printre gene alba privire
De luna arzand ca rug printre valuri,
Ne-acopera-n inimi tristele zaruri
De ieri inventate intr-o rotire

Eu nu te mai astept pe aceleasi maluri,
Imi uit icoanele in izbavire
Si lacrimile-n ochii tai,-orbire
Aleasa doar din tacere de jaruri.

Cand pulsul nostru se-mparte in doua,
Te las sa te indepartezi alene
Caci singura lumina data noua

E cea care ne va aprinde-n vene
Salvandu-ne de-o respirare noua,
Alba privire ciudat printre gene