agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-19 | |
Consiliul Județean Suceava
Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera” organizează între 20 octombrie – 20 noiembrie Expoziția de carte In memoriam DINU LIPATTI Evenimentul marchează împlinirea pe 16 septembrie a 60 de ani de la ultimul concert pe care celebrul pianist român Dinu Lipatti l-a susținut pe scena prestigioasă din Besançon, în Estul Franței. Oficialitățile franceze din Besançon au celebrat la 16 septembrie acest eveniment, la un nivel prestigios, internațional; în acest scop, au fost implicate forurile naționale și locale franceze cele mai înalte, pentru a omagia pe unul din cei mai mari artiști români, prețuiți deopotrivă de Franța și de lumea bună a artei. Au participat invitați din toată lumea, personalități mondiale ale zilei, aparținând elitelor culturale, concertistice, politice și din lumea business-ului. 1. Despre Dinu Lipatti Dinu Lipatti a văzut lumina zilei la 19 martie 1917, în București și s-a stins, după o boală neiertătoare, în plină tinerețe creatoare, la 2 decembrie 1950, la Geneva. Unul din cei mai buni prieteni și susținători ai săi în deschiderea către scenele lumii internaționale a fos pianista de origine română Clara Haskil. Anul acesta, elita mondială a muzicii și artelor va comemora la 2 decembrie și împlinirea a 60 de ani de la moartea celebrului pianist. Interpretările din Bach, Mozart și Chopin ale artistului român sunt considerate de referință. Mai sunt renumite interpretările sale din Liszt, Enescu, Ravel (Alborada del Gracioso), Concertul pentru pian de Schumann, Concertul pentru Pian de Grieg. Nu a înregistrat niciodată din Beethoven. Mulți melomani din toată lumea adoră interpretările sale oferite Valsurilor lui Chopin (și pe care din păcate în concertul de adio din 16 octombrie 1950 Dinu Lipatti nu a mai putut să le interpreteze din cauza epuizării date de boală, ieșind însă din scena lumii concertistice mondiale cu acordurile Coralei Jesus, bleibet meine freude de J. S. Bach, care face parte din Cantata "Herz und Mund und Tat and Leben" - mov. X, BWV 147. Au rămas celebre, ca evenimente notabile, următoarele interpretări înregistrate de Dinu Lipatti: : în1937 - Brahms, Waltzes, Op. 39, cu Nadia Boulanger ; în 1947 - Grieg, Piano Concerto in A minor, cu Alceo Galliera și the Philharmonia; 1948 - Schumann, Piano Concerto in A minor, cu Herbert von Karajan și the Philharmonia; 1947/1948 - Frédéric Chopin, Sonata No. 3 in B minor, Op. 58; Barcarole in F-sharp minor, Op. 60; Nocturne No. 8 in D-flat major, Op. 27, No. 2; 1950 - Chopin, Waltzes; Mazurka No. 32 in C-sharp minor, Op. 50, No. 3; 1950 - Schumann, Piano Concerto in A minor, cu Ernest Ansermet and the Suisse Romande Orchestra; 1950 – Recitalul Final de la Besançon (muzică de Bach, Mozart, Schubert și Chopin). 2. Există o Fundație renumită, Lipatti-Haskil Foundation, al cărei scop este administrarea moștenirii artistice și a imaginii celor doi mari artiști de origine română http://www.lipatti-haskil-foundation.com/ 3. Ultimul recital al pianistului roman, cel din 16 septembrie 1950 de la Besançon, a avut următorul program: Bach: Partita in B flat Mozart: Sonata # 8 in a minor, K. 310 Schubert: Impromptus, Op 90, # 2 and 3 Chopin: 13 Waltzes. Boala severă nu i-a mai permis, însă, lui Lipatti să cânte decât primele trei, încheindu-și viața de scenă cu Corala Jesus, bleibet meine freude de J. S. Bach, adăugată la final de însuși artistul, în loc de Chopin. A fost un semn de adio față de Lume și față de Marea Artă, cărora li se dedicase cu pasiune. Există o relatare a soției Madeleine a pianistului, conform căreia aceasta a fost forma supremă prin care pianistul a înțeles să se despartă de lume: „Pentru el, un concert reprezenta un legământ de iubire pentru Muzică”. 4. Pentru cei care vor să aducă un omagiu artistului: Casa memorială Dinu Lipatti se află în satul Ciolcești din comuna Leordeni, județul Argeș. Acolo sunt expuse obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre exponate se află un pian Bechstein și un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu, originar din Județul Suceava. Arta interpretativă a lui Dinu Lipatti este elogiată de cei mai reputați specialiști : criticul muzical Harold Schonberg, deținător al unui Premiu Pulitzer, a scris despre înregistrările lui Dinu Lipatti din 1947 – 1948 din Chopin că „este vorba despre o interpretare a muzicii lui Chopin de un nivel cum puțini artiști din generația aceasta pot atinge”. Volume prezente în Expoziția In Memoriam Dinu Lipatti Bibliotecile românești posedă câteva volume reprezentative referitoare la DINU LIPATTI. La expoziția de carte de la Biblioteca Bucovinei pot fi văzute următoarele: 1. Cosma, Viorel; Muzicieni români – Lexicon. Ed. Muzicală a 2. Uniunii Compozitorilor din România, 1970. 3. Cosma, Viorel; Două milenii de muzică pe pământul României – Ed. Ion Creangă, 1977. 4. Cosma, Viorel; Compozitori și muzicologi din România. Mic lexicon. Editura Muzicală a Uniunii Scriitorilor din România, 1965. 5. Jérôme Spycet; Clara Haskil. Ed. Muzicală, București, 1987. 6. Tănăsescu, Dragoș; Lipatti. Ed. Meridiane, București, 1965. 7. Florian, Carmen Păsculescu; Dinu Lipatti. Ed. Muzicală, București, 1989. 8. Șoarec, Miron; Prietenul meu, Dinu Lipatti. Ed. Muzicală, București, 1981. 9. Lipatti, Dinu; Viața în imagini. Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din România, 1962. 10. Coman, Codrin; Harmonia Mundi. O încercare în esența muzicii; Ed. Grinta; Cluj Napoca, 2009. 11. Cosma, Viorel; Interpreți din România. Lexicon. Ed. Galaxia, București, 1996. 12. Bărgăuanu, Grigore - Tănăsescu, Dragoș; Dinu Lipatti; Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din România; București, 1971. 13. Florian, Carmen – Păsculescu; Vocație și destin: Dinu LIpatti. Ed. Muzicală, București, 1986. 14. Dicționar de Mari Muzicieni, sub coordonarea lui Antoine Goléa și Marc Vignal; Traducere și completări privind compozitorii români de Oltea Șerban-Pârâu. Ed. Univers Enciclopedic, București, 2006. Angela FURTUNÃ |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate