agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-25 | | Rrzultatele concursului de umor al Academiei Libere Păstorel-Iași Ca agonist mai bătrâior (ce-mi plac mie diminutivele din limba noastră maternă deoarece indulcesc epitetele prea directe!) am primit de la co-agoniști reproșuri meritate că nu am inserat pe Agonia o notiță privind rezultatele concursului inițiat de gruparea ce poartă numele de Academia Liberă „Păstorel” Iași. În această grupare își fac veacul o mână de foști ingineri, medici, profesori, gazetari care, pe temeiul că odinioară în ședințele interminabile, se apucau să înscrie printre sarcinile urgente, catrenuțe în care atacau unele aspecte mai la neordinea de zi. Morbul a prins, aspectele anormale s-au multiplicat și nu mai erau înfierate doar în ședințe oficiale așa că procleții s-au adunat laolaltă și s-au înrolat sub stindardul lui Păstorel Teodoreanu, crezând că au dreptul de a se socoti umoriști de clasă. Și se socotesc îndreptățiți să se creadă mai altfel decât alți muritori deoarece, în afară de obiceiul de a potrivi cuvinte în versuri se mândresc cei mai mulți că nu duc paharul la ureche, cum făcea și mentorul lor. Numai că mentorul acesta avea ceva mai mult talent iar la băuturi bețive era un expert recunoscut de mulți. Este necesar să subliniez că noi ieșenii am ajuns la concluzia că este necesar să fie făcute public rezultatele multiplelor concursuri de profil ce se desfășoară în scumpa noastră patrie întrucât se cunoaște că juriile dau uneori verdicte subiective, ca să nu mai pomenesc de diferite înțelegeri oculte lipsite de fair play. Și ce s-o mai lungesc atâta cu predoslovia, e cazul să intru în subiect. E necesar să amintesc că acest concurs s-a conceput pe 3 secțiuni și anume: I) Trei epigrame pe tema Cu Păstorel la cramă; II) Trei epigrame pe tema La alegere; III) Poezie la tema Cu Păstorel la cramă. După jurizarea efectuată de către păstoreliști ce se cred mai grozavi,respectiv Mihai Batog Bujeniță, Eugen Deutsch, Constantin Iurașcu-Tataia, Vasile Larco iar activitatea de secretariat fiind asigurată de simpaticul Mihai Haivas, s-a stabilit acordarea următoarelor premii: La tema I-a premiul I s-a acordat umoristului Ion Diviza din Chișinău, în baza notelor obținute la următoarele catrene: Unui epigon al lui Păstorel Chiar dacă-ți plac licorile cu spumă, Amice, nu vei fi nicicând spumos, Deoarece iei băutura-n glumă; Maestrul o lua în serios. La cramă Bem Cotnar și chefuim, Spunem poante pe măsură, Mulți de râs ne prăpădim, Dar mai mulți de băutură! Concurs de epigramă La cramă unde nimeni nu se-amuză Epigramistul mângâie o muză, Sperând să-i zămislească-o epigramă Chiar dacă nu-i „Cu Păstorel la cramă”. Premiul al II-lea a fost obținut de epigramista Florina Dinescu din Ploiești pentru următoarele trei catrene: La cramă cu scriitori C-o ceată foarte guralivă Stă Păstorel s-o facă lată. Stacanele-s deopotrivă, Talentul însă...niciodată! Sfaturi către Păstorel Întoarce-te, maestre, către noi Să bem un vin în cănile de lut, Să le explici la unii mai apoi Că epigrama nu-i nicicum ...”strănut”. Actualizare Pastramă s-așterni peste ruguri, C-așa-i obiceiul, eternul... Să storci zeamă bună din struguri Așa cum ne stoarce guvernul. Premiul al III-lea a fost acordat epigramistului Ionuț-Daniel Þucă din Constanța care a trimis catrenele: Cu Păstorel la cramă Aseară-n vis, cu Păstorel Intrat-am în vreo două crame Ca forța să-mi măsor cu el Și l-am bătut la epigrame. A-l citi pe Păstorel Pe Păstorel, de bună seamă, Îl poți oriunde vrei citi: Acasă, -n parc sau librării, Dar nu-l pricepi decât la cramă. Academia Liberă „Păstorel” Iași (A.L.P.I.) Cu dezlegare de la el, Maestru cert în epigramă, Academia „Păstorel” E Liberă...să intre-n cramă. La cea de a doua secțiune, epigrame cu teme La alegere, pe primul loc s-a clasat Gheorghe Bâlici din Chișinău care a obținut note bune la cele trei epigrame trimise, ce le reproducem mai departe: Fericirea unei văduve De soțul ei, un donjuan rasat, N-a prea știut pe unde-a înnoptat E fericită-acuma peste poate Că știe unde-i, cu exactitate! Absurditate Demult de tot, din veac în veac, Prostia nu mai are leac; Din asta însă, iau aminte, Probleme-și fac doar cei cu minte. Triunghiul iubirii Mi-a spus o doamnă pe-nserat Că-n traiul dânsei e-un mister: Triunghiul s-a mai dezvoltat Și-i, cel puțin, patrulater. Premiul al doilea a fost decernat lui Ioan Fârte din București pentru catrenele ce urmează: Blestemul pământului Când îi ies bețivii-n cale Să se-nvârtă nu-i ușor Și în jurul axei sale Și în jurul axei lor. Obiceiuri străbune E-n firea noastră ca popor De bucurie sau necaz, Să facem totdeauna haz, Dar și să bem în cinstea lor. Post vacant De vârsta pensiei pot spune C-atâta s-a mărit – e-o dramă – Încât directorii-și vor pune Și-un popă în organigramă. Trebuie menționat că Ioan Fârte a primit note bune și la epigramele pe temă obligatorie încât se poate spune că l-au despărțit de podium doar cîteva sutimi. Locul al treilea la epigramele pe tema liberă i-a revenit gălățeanului Ioan Moraru pentru catrenele următoare: Nedumerire De sărăcie ca să scap, Mi-aș pune banii la ciorap; Dar uite, nu mă duce capul Cu ce să-mi cumpăr azi...ciorapul. Risipă Sunt oameni azi în țara noastră Ce-aruncă banii pe fereastră; Vecinii mei ce-mi fac șicane Și-au pus la geamuri termopane. Nemulțumirea unui cămătar Iarna, pe un ger cu ceață Le dăduse banii gheață Vara-aceiași indivizi I-au înapoiat lichizi. Și iată că am ajuns și la secțiunea poezie unde am avut surpriza să lecturăm versuri frumoase, prozodie îngrijită cu tâlcuri deosebite. Pe primul loc s-a situat indiscutabil bărbosul staroste de CUC, respectiv neobositul Dan Norea din Constanța care a primit notele cele mai bune și la poezia pe temă și la cea cu tema la liberă alegere, pentru care motiv le voi reproduce pe amândouă. Încep cu cea pe tema obligatorie căreia autorul i-a dat titlul: Muza De când mă știu am vrut să fiu poet, Nu cel mai mare, însă nici futil Căci în dorințe sunt nițel ascet, Am aroganța de a fi umil. Am numărat silabe și accente Dar pentru ce-a ieșit, n-am nici o scuză Și-am constatat că dacă n-ai talent, e Neapărat nevoie de o muză. Am mers atunci la târg, să-mi caut una Dar la negocieri nici un consens. Cu lauri, să-mi predea pe cap cununa Mi se cerea din start, un preț imens. - Să-ți lași nevasta, fiii și nepoții! - Să fii o viață-ntreagă singur cuc! - Să stai cu cerșetorii și cu hoții! - Să fii urât! - Să mori la balamuc! Ca să-mi înec obida și amarul În drum spre casă intru într-o cramă Și-ncep să scriu, golind de sârg paharul Pe-un șervețel pătat, o epigramă. Când o citesc, constat că-i flamboaiantă Și mintea-mi deveni ușor confuză Până-n momentul când ne-am prins de poantă: De-alături îmi zâmbește larg o muză. „Stăpân mi-a fost o viață Păstorel, L-am însoțit în crame și bodegi, Și seara, degustând un păhărel, Și dimineața – vremea când te dregi. Și-n ăst răstimp scria pe șervețele, Vers după vers, la fel ca tine-acum. Þigara și-aprindea apoi cu ele Și astăzi epigramele sunt scrum. Ce s-a-ntâmplat atunci e-o mare dramă, Aș vrea o parte să recuperez Și vreunui amator de epigramă, Când îl găsesc, încep să îi dictez.” De-atunci am început să scriu mai bine Căci am o muză plus un pic de har. Mă mai înșeală, dar mereu revine Că-i place s-o cinstesc cu un Cotnar. Iar la tema liberă Dan Norea a inserat un pseudosonet intitulat: Judecata de apoi Morala de-i pre-judecată, De cei mai mulți e încălcată; Când ea ne judecă pe noi E Judecata de apoi. Am un exemplu,-l spun pe dată: Am cunoscut demult o fată, Doar dacă-i atingeam veșmântul, Creștea în mine simțământul. - Dar când să trec la subiect, Dintr-un exagerat respect Și-o etică pre-judecată Nu am atins-o niciodată. Azi regretăm: pentru-amândoi E Judecata de ...apoi. Pe locul al doilea la secțiunea poezie s-a clasat gorjeanul viguros și bonom Grigore Marian Dobreanu din Târgu Jiu cu câte o poezioară la ambele teme: Cu Păstorel la cramă Au cum să stau cu Păstorel la sfat Când voi, la Iași, nu faceți decât valuri Apoi trimiteți premiul prin mandat De ne vedem la alte festivaluri? Eu zic că-mi place să colind prin Iași Măcar că drumul până-acolo-i lung, Iar ca să-i văd pe frații căuzași Aș da oricât la dânșii să ajung. Pe seară să mă văd cu ei la cramă Agale, când sub boltă se adună, Să încercăm –ad hoc- o epigramă Turnând un vin, să-l bem sub clar de lună. Ori la Copou să traversăm în pripă, Să umplem iute câte-un păhărel... E vremea serii, să tăcem o clipă Lin să ciocnim, în gând, cu Păstorel. Și a mai trimis Pannduru și un rondel care deși se termină pe o poantă mult folosită, merită să fie reprodus: Vinul... Bătrânul negustor de vin și struguri Simțind că vremea de plecare-i vine, Chemă pe toți feciorii lângă sine, Să-i pregătească cele sfinte ruguri. „N-am să vă las să chinuiți în juguri, Afacerea e aranjată bine”, Zise bătrânul bând un vin de struguri Simțind că vremea de plecare-i vine. „Avem noi soiuri, cu parfum de muguri, Și-aducem viță de prin țări străine, De la francezi, italieni sau unguri, Dar țineți minte-aicea de la mine, Că vinul se mai face și din struguri”. Iar locul trei la poezie a fost adjudecat tot de un constănțean care petrece multe ceasuri în fața hârtiei umplând coli întregi de versuri bine ticluite și pline de umor și care deși poartă patronimicul de Brumă Petru este o ființă plină de căldură și veselie. Ne-a trimis două cronici rimate vioaie și sprintene din care reproduc pe cea intitulată: Pahare curate Anchete-vinoteci cu degustare, Colecții stoc din vremi postdecembriste Adună-n rafturi depoziții, liste Ca Bolta Rece soiurile rare. Bacante.n blugi, cu bluze decoltate Întâmpină din prag consumatorii Ademeniți de-aromele licorii, În clinchetul paharelor curate. Apoi din reci garafe, fiecare Lichidul magic toarnă pe la mese, Okeyul dând produselor alese Sub blitzuri și lumini de reflectoare. Începe a ispitelor chemare Cu o fetească seacă – Mona Ridzi – Un sortiment ce-l beau doar acoliții De ziua tineretului la mare. Pe loc și-o tămâioasă demimondă E-adusă. Ca la inaugurare De pârtii, săli, borduri și patinoare Când panglica o taie Diva blondă. Urmează corpolenta crâmpoșie, Obișnuită să se prindă-n horă Cu cei ce-nvârt,dar, kilowattul-oră: Băieții șmecheri de la Energie Un vin puterea ursului taman e Imbold s-ajungi la rangul lui Năstase, Cu demnități în Stat, rembranduri, case, Chinezării și alte termopane. În încheierea acestei relatări cred că ar fi necesar ca și după desfășurarea altor manifestări de acest gen să fie relatate clar și vizibil, prin intermediul internetului scurte prezentări ale acestora, ca să se estompeze, mai bine zis să dispară aureola de mister și ocultism în care se petrec astfel de evenimente interesante pentru mica comunitate a catreniștilor români. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate