agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1825 .



Ce duci în spate omule
proză [ ]
însemnări creștine

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mihaylo ]

2009-08-29  |     | 



Într-un sătuc de munte din Ardeal trăia un om cocoșat care își dorea, mai mult decât orice pe lume, să poată privi în sus, spre cer.
Să poată vedea cerurile – locuința lui Dumnezeu, să poată admira stelele, luna și soarele – creația lui Dumnezeu. Însă din păcate el putea privi doar în jos, în pământ. Până într-o noapte când se întâmplă cu el o minune.
Întorcându-se acasă, cam pe la miezul nopții, trecând prin cimitirul satului, deodată în fața lui apăru un înger care îl întrebă:
— Ce duci în spate omule?...
— Neputința mea de a privi spre cer – o cocoașă. Oftă omul cu tristețe.
— Dă-o încoace și privește spre cer! Porunci îngerul întinzând mâna după cocoașa omului, astfel că acesta se întoarse acasă drept ca o lumânare.
A doua zi întreg satul vorbea, mirându-se despre ce i s-a întâmplat omului cocoșat.
Auzind de cele întâmplate, un om care era șchiop din naștere și care-și dorea mai mult ca orice pe lume să poată alerga după plăcerile nebune ale acestei lumi, să poată dansa și mai ales să poată ține pasul alături de tovarășii săi de rele, se duse și el la miezul nopții în cimitir cu speranța că îl va întâlni pe înger.
Și culmea, când se făcu miezul nopții, în față îi apăru îngerul, care îl întrebă:
— Ce duci în spate omule?...
— În spate nu duc nimic, eu sunt șchiop și te-aș ruga foarte frumos, dacă ai vrea să mă vindeci de neputința mea, ca să pot merge și eu la dans și pe la chefuri alături de prietenii mei!
— Și în spate zici că nu duci nimic? Se miră îngerul.
— Nu! Răspunse hotărât omul șchiop.
— Atunci ține cocoașa aceasta! Spuse îngerul, și îi puse omului șchiop în spate o cocoașă, încât acesta se întoarse acasă și cocoșat pe deasupra.


.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!