agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1564 .



Îmbrățișat cu sufletul
proză [ ]
Eglise

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Invio Nevis ]

2008-01-27  |     | 



Îți mai aduci aminte când îți povesteam de noi doi, de felul în care timpul părea împosibil de conturat într-o seară cu început de noapte? Îmi place să retrăiesc, ca să nu uit, ca să nu îngrop gândurile mele. Respiram aerul rece după o zi toridă și îmi cătam rostul în tot ce se întâmpla în jurul meu. Mă simțeam nou și foarte obosit. Doream să te văd. Așteptasem atâta timp un semn de la tine. Am zburat fără să știu spre tine și te-am întâlnit așa, simplu, ca o puștoaică jucăușă. Îmi doream atât de mult să fiu cât mai aproape de tine, să intru în sufletul tău. Mă așteptam la foarte puțin, o întâlnire scurtă și o întoarcere liniștită acasă. Știam că ai dispărut fără motiv de sub supravegherea atentă a părinților tăi. Când te aștepți la puțin atunci se întâmplă miracole. Am încercat să te fac să îmi intri sub piele, dar hainele tale mă împiedicau. Imi aduc aminte, cu sudori de amintiri fericite cum îmi stăteai în brațe, cum îți simțeam fiecare formă a moliciunii tale, cum mă îmbrățișai cu sufletul.
Eu nu mă săturam și nu mă satur să privesc în adâncurile ochișorilor tăi, dar atunci nu puteam să îi văd pentru că era prea noapte. Semăna cu o mică biserică locul în care ne oprisem să ne sărutăm. Stăteam pe acea bancă. Și acum când privesc locul îmi vine să cred că a fost construit pentru noi, era altarul nostru, unde ne rugam. Idei nebune am simțit în mine. Lumi și războaie se purtau fără milă. Eram la zece metri de locul în care ne sărutasem prima dată. Și acum simt cât de dulci erau buzele tale. De câte ori te-am întrebat dacă ai mâncat ceva dulce sau dacă ai o bomboană dulce în gură. Îmi plac atât de mult dulciurile și tu erai dulce în toate sensurile cuvântului.
Acolo era biserica noastră, unde am spus tacit că ne dorim, că vrem să fim o viață împreună. Acum cu siguranță îți amintești jocurile noastre secrete de mai târziu, cu acte semnate într-o glumă serioasă. Eu eram serios, dar glumeam să văd dacă și tu poți glumi la fel de serios. Te-am luat din biserica noastră construită de iubire și te-am invitat să intri în sufletul meu.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!