Azi, soarele de primăvară este îmbrăcat cu azurul cerului, e radios și se joacă cu tot ce ating razele sale. Gâzele dezmorțite din frigul iernii, mișună peste tot, curioase să vadă ce s-a mai întâmplat în timpul cât au dormitat. Pomii își scaldă sumedenia de flori, în baia caldă a razelor de soare și în zumzetul hărnicuțelor albine, ce zbor cu spor din floare, în floare. Prin parcuri au ieșit la defilare, azi în zi de sărbătoare, o întreagă diversitate de flori, îmbrăcate în culorile curcubeului. Natura se răsfață în noua sa ținută, încântând privirea muritorului ce se odihnește în sânul ei. Dacă privim mai bine, întâlnim reînnoirea și în lumea animalelor, în noua generație de puișori, fie de găină, fie de vrăbiuțe, de pisoi pufoși sau de oricare altă viețuitoare.Pentru a avea un tablou complet, adăugăm și puișorul de om și el abia ieșit din ou. O minunată simbioză între tot ce a creat Dumnezeu, se instalează în fiecare primăvară, în reînnoirea anuală.
Tocmai acest minunat moment sărbătorim în Duminica Floriilor,moment împletit cu un alt eveniment al creștinilor, intrarea Mântuitorului în Ierusalim.
Această atmosferă de sărbătoare și reînnoire domnește și într-o familie de tineri însurăței, căsătoriți doar de un an de zile. Cei doi tineri, Florică și Anișoara fac ultimele pregătiri pentru petrecerea din seara de Florii, la care sunt invitați nașii, rudele și câțiva prieteni. Florică se mișcă ca un titirez, de colo până colo, încercând să facă la timp treburile sale dar, să o ajute și pe Anișoara care, se mișcă greoi fiind însărcinată în ultima lună. Fericirea lui este dublă, are alături femeia care și-a dorit-o și acum așteaptă și primul moștenitor. În ultima săptămână a muncit mult pentru a duce totul la bun sfârșit și a reușit.
Se îndreaptă spre bucătărie, unde soția sa trăbăluiește, ca să o anunțe că lipsește o jumătate de oră.
- Anișoara, ai nevoie de mine la bucătărie? o întreabă deschizând ușa și băgând doar capul.
- Momentan, nu! Pregătesc salata boeuf, mă descurc singură.
- Eu merg să umplu sifoanele. Am văzut că este un pic aglomerat.
- Mergi fără grijă, mă descurc în treburile care le am de făcut. Până vii tu, sunt gata. Mâncăm și apoi ne odihnim un pic.
Timpul trece repede. Soarele e trecut la amiază iar, înserarea bate la ușă. Cei doi tineri fac ultimele aranjări în sufragerie pentru primirea musafirilor. Sunt îmbrăcați într-o costumație simplă dar aleasă cu gust. O melodie de dans ce se aude de la un patefon, învăluie camera, creând o plăcută ambianță.
Unul câte unul sau în grupuri, invitații își fac apariția. Se cunosc unul cu altul, ceea ce a dus la declanșarea rapidă a conversațiilor și încălzirii atmosferei. Petrecerea se întinde, târziu în noapte. Este aproape miezul nopții și nici un semn că, petrecerea ar fi pe sfârșite. Pe neașteptate, se aude un strigăt alarmant.
- Aoleuu! E gata!
Toți mesenii întorc privirea spre direcția de unde vine strigătul. Anișoara îi privește speriată, ținându-se de pântec.
- Cred că nasc!...S-a rupt apa!
- Floricăă, mergi repede la moașa Rada! intervine iute mama acestuia.
În cameră s-a lăsat liniștea, se vorbește în șoaptă. Femeile se foiesc de colo până colo, făcând pregătirile pentru naștere. Ana este pe pat în dormitor, alături având pe una din cumnate ce o ține de mână și o încurajează. Durerile se succedă din cinci în cinci minute, anunțând apropierea evenimentului. Sosește și Florică cu moașa, recunoscută în târg ca, fiind foarte pricepută.
În sufragerie ceasul de perete, un ceas cu pendulă, ticăie. Timpul apropiindu-se cu pași mici și repezi de momentul așteptat de toată lumea.
A sosit și momentul în care pendulul bate de douăsprezece ori, anunțând miezul nopții. În timp ce pendulul își făcea munca sa, din dormitor se aude un orăcăit de prunc. Musafirii care au mai rămas și stăteau pe scaune în jurul mesei, se priviră înviorați, ieșind din tensiunea care domnea asupra lor. Se priveau unii pe alții zâmbitori, felicitându-se reciproc, pentru că familia s-a mai îmbogățit cu încă un membru. Se întreabă unii pe alții „ Ce-o fi frate?”, „ Ce-o fi cumnate?”, curioși nevoie mare. Merg în șir indian spre dormitor, tăcuți cu urechile ciulite spre discuțiile ce se poartă în dormitor, poate, poate, pot afla ceva despre micuțul bebeluș. Ușa dormitorului se deschide și apare moașa, o femeie voinică. Văzându-i cum stau înșirați, începe să râdă în hohote.
- Ce faceți, oameni buni? Aici nu se vinde nimic!
- Nici o informație, una mică, mică de tot? încearcă să o tragă de limbă unul din bărbați.
- Una mică, mică de vreo trei kilograme și jumătate, vă pot da! zice șugubeața de moașă.
Intră din nou în dormitor și se întoarce după câteva secunde, cu un mic colet învelit într-o păturică albă. Îl ridică, astfel încăt să-l poată vedea toată lumea.
- Vă rog să nu-mi deocheați fata! Florică și Anișoara au o frumoasă domnișoară! anunță solemn, moașa, cu gura până la urechi.
Și ce-a urmat bănuiți și voi! Petrecerea s-a întins până a doua zi, de data aceasta cu un alt motiv, venirea pe lume a unui pui de om.
Cine este acest pui? Eu sunt, subsemnata! V-am povestit din amintirile lui Florică și Anișoara. Fii-le țărna ușoară!