O CRIMÃ CU AUTOR NECUNOSCUT


Era o zi caldă de la începutul lui Iunie 1994...Prin fereastra deschisă pătrundeau în voie razele Soarelui și strigătele de dragoste ale guguștiucilor...E.A împlinea în acea zi 40 de ani...De Sfinții Constantin și Elena și-a sărbătorit ziua onomastică într-o nesfârșită veselie cu prieteni și prietene...Acum, de ziua de naștere dorea să rămână singură în apartamentul ei , proprietate personală, aflat la etajul 7 într-un bloc de la marginea Bucureștilor. Pe Costel și Dinu, fii ei ce se înălțaseră ca doi falnici brazi, îi trimisese la bunici, unde trebuiau să ajute la prășitul porumbului, iar ea își pusese în gând să meargă la un ștrand, unde spera să-și găsească o nouă aventură amoroasă...Ca mai toate damele moderne și E.A. credea în horoscoape...Cel mai mult o interesa horoscopul chinezesc dăruit ei de către criticul literar Goguță Dumitrescu. Pe Goguță l-a cunoscut într-o împrejurare foarte caraghioasă la restaurantul Uniunii Scriitorilor...Tânărul critic, având o barbă deasă și aspră și o chelie pronunțată, de care toți făceau haz, aflat într-o stare de euforie bachică și-a arătat urâțenia, trântind-o pe masă, ca pe un șarpe satanic...-Asta e bă!...Ia să vedem cine o are mai tare?...Ptiu drace, să vă mai prind că vă legați de chelia mea!...Un poet firav remarcă imediat:” Fraților, vă jur, Goguță e reâncarnarea lui Rasputin!”... Cu ochii ei mari și pătrunzători, E.A. l-a pironit locului pe Goguță Dumitrescu, i-a făcut un semn discret cu mâna dreaptă și din acel moment l-a cucerit definitiv pe nenorocitul alcoolic și afemeiat. De mai multe ori, Goguță, în văzul lumii a cerut-o în căsătorie, a amenințat-o chiar cu sinuciderea, dar tânăra și apetisanta damă l-a refuzat constant și categoric: „Goguță, lasă-te de băutură și de femei și mai stăm de vorbă!”...Dar Goguță nu se lăsa nicicum, nici de una, nici de alta... Totuși, E.A., o damă cu adevărat modernă, din dragoste mai ales pentru literatură, a acceptat să se întâlnească în fiecare zi de început de lună și la o oră fixă cu Goguță în garsoniera lui și să se dedea amorului profan.Cei doi originali amanți făceau acest joc de ani de zile și nimeni nu aflase nimic din întâlnirile lor secrete...afară doar de un colonel de Miliție, prieten cu Goguță...Din nefericire, pentru acea zi de 5 iunie, horoscopul chinezesc o amenința pe E.A. cu necaz și moarte...Având mintea învălmășită de gânduri și amintiri, E.A. se așeză goală în fața oglinzii, examinându-și îndelung trupul. Părul obișnuia să și-l vopsească în roșu aprins, dar acum pierduse din culoare și se puteau vedea firele albe...Chipul, ciupit de vărsat, nefardat și nepomădat, dezvăluia la colțurile gurii riduri tot mai adânci...”Ar trebui să mă las de chestia aia franțuzească...Are dreptate țiganca Omida de la Ploiești...Ridurile astea nu-mi plac de loc...” își zise în sinea ei E.A....Sânii mari, grei, cu sfârcurile ca două boabe de strugure erau cu adevărat averea ei de damă de lux...Oh, Doamne, câți bărbați nu au rămas înebuniți după ei...Pântecele îi displăcea!...Era balonat și încă se mai distingeau urmele de la operațiile de cezariană și de fibrom ovarian...Operația de ovare i-a fost marea nenorocire în viață. Din lipsă de stimuli interni, E.A. apelase brusc la sodomie...La început i-a fost frică pentru actele ei rușinoase, interzise de Dumnezeu, dar cu timpul a constatat că mulți bărbați practicau sodomia...”Are dreptate țiganca Omida de la Ploiești că vine sfârșitul lumii...Reânvie Sodoma și Gomora...Dacă oare am luat SIDA?...” Femeia ajunsă la 40 de ani își admiră picioarele albe ca spuma laptelui...Observă și unele vinișoare inflamate, un început de varice...”Ar fi bine să nu mai port tocuri așa de înalte...” Necaz și moarte?...Cu necazurile se obișnuise, dar moartea o speria!...Îi veni în minte o idee năstrușnică: să-și noteze pe hârtie toți bărbații cunoscuți de ea...Începu cu Ciocoiu... Pe Ciocoiu l-a cunoscut în cenaclul „Bacovia”, pe vremea când mai trăia încă Doamna Agata...Pe atunci avea 18 ani, iar Ciocoiu 28...Acesta făcea box de performanță și de la bun început a impresionat-o musculatura și privirile lui de fiară sălbatecă. Lui Ciocoiu i-a dăruit fecioria, dar individul nu i-a meritat sacrificiul. Dezamăgită de mizeriile pretinșilor poeți, a hotărât să se căsătorească cu Liviu, un bărbat zdravăn și lăcătuș de profesie...Au început întocmirea familiei de la o cratiță și o farfurie și au ajuns să-și construiască apartamentul cu trei camere, cuibușorul lor de nebunii...I-a fost credincioasă soțului până la pronunțarea divorțului și nu a putut niciodată să priceapă de ce Liviu o luase la un moment dat razna?...O bătea până o umplea de sânge și apoi făceau dragoste cu o ferocitate de necrezut.Liviu se obișnuise să vină beat acasă și să-și bată și copiii, înainte de a o tăvăli pe ea prin pat...Nu a mai putut suporta și într-o zi a divorțat!...De zece ani era o femeie liberă și independentă și de tot atâta timp devenise o curtezană de lux. Așa au început aventurile cu ofițerii din fosta securitatea...Erau tineri, frumoși, aveau bani și dețineau garsoniere secrete. Ce putea fi mai convenabil pentru o femeie tânără, frumoasă și liberă?...Îi notă pe unii dintre ei: Micu, Stroe, Iancu, Calafetanu...La numele de Calafetanu, E.A. rămase cu ochii pironiți în tavan. Cu acest Calafetanu a vrut să se căsătorească...Colonelului Calafetanu îi murise nevasta de cancer și rămăsese cu-n băiețel de îngrijit. Atât de mult se îndrăgostise de bărbatul aflat în floarea vârstei, încât și-a dorit un copil de la Calafetanu. Rămasă gravidă, abia atunci și-a dat seama ce caracter infect avea nenorocitul de securist. A obligat-o să facă chiuretaj în luna a cincea...Mai târziu a trebuit să se opereze și de fibrom ovarian. Primul bărbat sodomit întâlnit de E.A. a fost un oarecare Olariu, un ziarist de la „Scânteia Tineretului”, care pretindea că este prieten de petrecere cu Nicu Ceaușescu...Olariu ăsta a dus-o cu vorba mult timp, amâgimd-o cu o prezentare la Nicușor...În cele din urmă și-a dat seama că Olariu își bate joc de ea și într-un moment de furie i-a dat două palme și i-a zis: „Să te cari din viața mea, țigan puturos ce ești...Miroși a mahorcă!”...După acest episod trecător din viața ei, pe neașteptate i-a revenit gustul pentru poezie. S-a apucat să scrie versuri amoroase și poezii patriotice pentru „CÂNTAREA ROMÂNIEI”, unde Goguță era redactor...A luat și un premiu pentru poezie, iar părinții ei, țărani din Sintești, au rămas uluiți când i-au auzit vocea melodioasă la Radio București...Și aventurile ei au continuat într-un ritm tot mai îndrăcit...Unul din coloneii de securitate, impresionat de calitățile ei pentru munca de secretariat și mai ales de seriozitatea ei, a propus-o pentru angajare la o Direcție de Comerț Exterior...Din acel moment viața i-a devenit palpitantă!...Se afla peste noapte în miezul secretelor regimului comunist din România cu mahării lui cu tot. Ca prin minune, unchiul și mătușa ei, lucrători la Ambasada S.U.A., au început s-o curteze și să-i facă fel de fel de cadouri. E.A. deschise un sertar de la noptieră, unde ținea ascunse bijuteriile...Femeia își zâmbi seducător în oglindă...Avea viitorul asigurat în aur!...La bătrânețe nu va cerși nimănui...E.A., ca ori și ce damă de suces nu era o nostalgică și nu regreta vremurile ceaușiste...și credea sincer că atunci în decembrie 1989 în România a fost o Revoluție și nu o Lovitură de Stat...A mers pe străzi, a văzut mulțimile imense care se bucurau că au scăpat de comunism și de Ceaușescu...Și ea se considera o revoluționară și umbla să-și facă rost de certificatul de revoluționar, deoarece auzise că aducea oarece avantaje.Toată gâlceava stârnită de politicieni și ziariști prin presă și la posturile de televiziune nu o interesa...După revoluție își descoperise calități de bioenergeticiană și a început să câștige bani frumoși de pe urma ședințelor de bioenergie. De calitățile ei paranormale rămăsese uluită și țiganca Omida din Ploiești...”Așa e în capitalism: cine are idei, calități și muncește, trăiește bine, iar cine nu are noroc și lenevește, moare!...Asta e toată filozofia”, gândi în sinea ei frumoasa noastră damă de lux...Soneria de la intrare sună îndelung. E.A. trase pe ea un capot subțire. Se uită pe gaura cheii. Părea să fie un bărbat între două vârste. Deschise ușa. În acea clipă simți un miros pătrunzător în nări. Realiză o clipă că era un spray paralizant. Se prăbuși și în cădere se lovi cu tâmpla dreaptă de clanța ușii și rămase întinsă într-o baltă de sânge... Cam aceasta ar fi pe scurt povestea vieții și morții suspecte a damei de lux, frumoasa poetesă E.A. Desigur Poliția și Procuratura au întreprins imediat cercetări pentru a descoperi împrejurările în care E.A. a trecut în lumea umbrelor...Criticul Goguță Dumitrescu a fost scos de pe lista suspecților, deoarece la ora crimei se afla într-o clinică de dezalcolizare...Cazul E.A. a stârnit un mare interes în cenaclul polițiștilor unde poetesa era foarte bine cunoscută. Într-o zi caniculară de august am stat de vorbă cu colonelul PP, un apropiat al criticului literar Goguță Dumitrescu, pe tema acestui caz cu autor necunoscut. Ne-am întâlnit întâmplător în Cișmigiu și ne-am așezat pe o bancă la umbră.-Domnule, cazul E.A. rămâne foarte misterios!... Este o crimă perfectă cu autor rămas necunoscut....I-am replicat colonelului PP:-Ce vă face să credeți că a fost vorba de o crimă și nu de o întâmplare nefericită?...-Au fost găsite urme de la o substanță halucinogenă cu acțiune fulgerătoare asupra sistemului nervos central, care i-a cauzat poetesei pierderea cunoștiinței și căderea fatală...-Și cine credeți că avea interesul să o ucidă? -Greu de spus!...De la prietenul meu Goguță știu că dama practica sodomia...O mizerie!...Surprins de o asemenea informație am încercat să descifrez misterul morții poetesei E.A....-Din câte se spune, sodomiții sunt foarte geloși și răzbunători...Cred că libertățile post-revoluționare le-au dat apă la moară sodomiților și la noi...Dacă vrem să intrăm în Europa, atunci trebuie să acceptăm și homosexualitatea!... Colonelul PP se schimbă la față.-Domnule, homosexualitatea este o mizerie!...Ai avut vreodată contact anal cu o femeie?...M-am uitat stupefiat în ochii colonelului...-Niciodată!...Contactele mele au fost numai cele lăsate de Dumnezeu!Colonelul PP începu să sufle greu...Canicula îi făcea rău. O transpirație abundentă îi acoperi corpul...-Eu, da!...O mizerie...O mizerie...Spre disperarea mea colonelul PP se stingea din viață ca un pui de găină...iar eu nu aveam să aflu niciodată cine a ucis-o pe poetesa E.A...