Zgomotul apei ce curgea in cada era amplificat, deranjandu-i urechile sensibile. Lumina ii intepa ochii si vedea totul parca pe jumatate. Raza ei vizuala se micsorase substantial. Tot corpul o durea. Se compara pentru o clipa cu un snitel dar i se facu greata si din clipa aceea, nu mai putu manca nici un fel de carne. Asta fusese ea pentru Tom: o bucata de carne pe care o bati cu foc numai ca sa te eliberezi de nervi si de stres.
Nu spusese el ca ii pare rau, ca nu o s-o mai loveasca niciodata? Nu trecusera nici doua ore de la palma primita ca fusese si mai rau batuta. Cobori din cada fara sa se spele si se uita in oglinda ce acoperea tot peretele. Nu arata chiar atat de rau. Pe abdomen nu se vedea nici o urma. Pe mana dreapta nimic, doar pe stanga se vedea o vanataie urata si pe gat inca una, tot pe partea stanga. Piciorul era vanat tot si cand se intoarse cu spatele, mai mai sa lesine din nou. Totul negru. Daca nu ar fi stiut mai bine, ar fi zis ca a putrezit carnea pe ea. Picaturi de sange se scurgeau, patand gresia, apa in cada era si ea rosie. Isi atinse usor ranile.
“Crema doctorului isi face efectul.” Murmura ea.
De cat timp oare statea in baie, si unde era Tom? Se apropie de oglinda si vazandu-se de aproape afla ca era umflata la ochi.
“Macar nu mi-a invinetit ochii.” Rosti ea. O palma fusese prea mult. Asta ce era? Si mai mult? Cum sa mai stea acum cu el dupa tot ce i-a facut?
Un firicel de sange i se scurse din gura. Cerceta cu mare atentie sa vada daca dintii sunt in regula. Unul se misca putin, dar in cateva zile avea sa-si revina.
“Bine ca nu mi i-a spart!”
Ochii erau si ei in regula. Vedea cat de cat bine.
“Nenorocitul.” Gandi J.
“Eu te-am avertizat.” Incepu iar vocea din capul ei. “Nu poti spune ca nu e asa. Ii ierti orice in afara de lovituri. Nu m-ai ascultat, insa nu e prea tarziu sa scapi de el. Daca nu o faci acum, data viitoare nu se va limita la o palma sau o curea, te va omori.
-De ce oare am ramas cu el in continuare atata timp? Se intreba J. De proasta, de aia. Mai bine fugeam.
“Nu, nu fugi.” Se infierbanta tot mai mult vocea din cap. “Niciodata sa nu fugi de pericol precum sobolanii in necunoscut.”
Cauta ceva sa puna pe ea, dar Tom nu ii lasase nici macar un prosop. Iesi dezbracata, fara sa arunce o privire la apa ce incepuse sa dea pe afara. Se strecura silentios prin holisor si se opri in camera de zi unde se afla o masa cu patru scaune si o canapea cu doua fotolii orientate spre un perete gol, tocmai potrivit sa privesti stirile sau filmele in sistemul bidimensional ori tridimensional, cum ai fi vrut. Se indrepta spre bar si scoase o sticla de coniac. Dadu pe gat cateva guri, ceea ce o inviora considerabil. Puse sticla pe tejgheaua de lemn si se aseza pe un scaun cautand pentru prima oara de cand se afla aici prin sertare. Ce anume, nici ea nu stia. Multe erau goale, in altele se aflau niste tacamuri. Gasi un minifrigider cu ceva iaurturi, un cuptor cu microunde, si un suport gol de cutite. “Dar unde erau cutitele”, se intreba. “Doar nu …” se cutremura fara nici cea mai mica intentie de a-si duce ideea la capat. Oare chiar avea de gand s-o omoare sau ii era frica sa nu-l omoare ea? Mai cauta prin dulapuri, dadu peste pahare si cani, dar nici urma de cutite.
-A … aici erai, facu Tom intrand in camera de zi. Nu te-am auzit cand ai iesit din baie. Vad ca te simti mai bine acum. Sper ca nu mai esti suparata pe mine …
Incerca sa inteleaga ce tot spunea el acolo. Ramasese intepenita pe scaunul de dupa tejghea, asa dezbracata cum iesise din cada. I se facu scarba la gandul ca o atinsese, ii cunostea pana si cele mai mici secrete. Il facuse parte din viata ei, iar el o privea acum in fata, si-i vorbea fara nici o rusine ca si cum avusesera o mica disputa din cauza ei, iar el asa bun cum era, ceda primul si-i spunea ca face ca ea doar ca s-o impace, sa-si demonstreze superioritatea si inteligenta. Punea intr-un mod atat de simplu problema incat o facu sa se indoiasca de graviditatea situatiei. Daca intr-adevar avea dreptate?
-Nu. Hotari J, nu avea dreptate. Nu trebuie decat sa te uiti in oglinda, sa-ti vezi spatele negru si sa realizezi ca nu are dreptate.
-Haide J, spune-mi ca ti-a trecut.
Se uita la ea atat de senin si cu toate ca tejgheaua ii acoperea picioarele si bazinul, el tot parea s-o masoare incepand cu varful degetelor, pana la ultimul fir de par din cap.
-Intotdeauna ai aratat bine, strecura el fixand-o din priviri si fara sa-si dea seama, se linse rapid pe buze. J, incepu iar Tom, si se opri o clipa sa traga aer in piept, am stat si m-am gandit. Mereu mi-ai spus cat de mult iti doresti un copil. Cred ca ma simt pregatit sa-ti indeplinesc aceasta dorinta. Ce parere ai? Vrei sa facem un copil J?
“Ce tot bate campii?” gandi ea “Intai ma lasa lata si pe urma vrea copii?”. Ii arunca o privire dezgustatoare, si in acelasi timp, instinctiv, isi acoperi pieptul cu ambele maini.
-Nu trebuie sa te feresti de mine J. Continua pe acelasi ton mieros. Suntem oameni maturi doar. Nu e prima oara cand te vad dezbracata.
Nu mai stia ce sa faca. Sa-si coboare mana sau sa stea intepenita? Sa ia furculita din sertar sau sa accepte totul? Tom se apropie de ea si o saruta pe buze, fara sa primeasca in schimb vreun raspuns.
-Stiu cat de mult iti doresti un copil. Ii sopti Tom in ureche imbratisand-o. Haide sa-l facem acum. E tocmai perioada potrivita, nu-i asa? Intreba el in timp ce o ridica pe tejghea si-o saruta pe gat.
“Care era sertarul cu furculita?”
Incerca disperata sa pipaie cu varful degetelor continutul unui sertar.
“In partea cealalta!”
Cu mana stanga era mai greu sa caute fare sa atraga prea mult atentia. “In sfarsit!” Cum putea sa multumeasca cerului?
-Povestea asta nu se va mai repeta. Gandi J si apucand furculita cat mai bine, o ridica putin de pe tejghea. “In gat, nu, mai bine in ochi. Daca nu-l nimeresc, ma omoara el pe mine pe urma.”
-Mori nenorocitule, exploda J.