|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
■ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
Texte create interactiv (Cele mai noi)
hai, acum ninge!
În spiritul clasic al primăverii
oamenii
...
cortina
poveste
textul anterior
aceeaºi placã
cu diacritice
operaþiune executatã cu succes
deruleazã
dinam
Fojgãiala uºoarã ºi vie a crengilor – la contactul cu geamul, frunzele alunecã; din când în când, lasã lipitã câte o insectã: plouã.
camera obscura
þesãturi
Misterul
Mersul Trenurilor
Poveste începutã în mijlocul nopþii (PROZÃ)
stau ºi ronþãi clãtite
agonicã autumnalã
spre toamnã trecând
poezea de varã cu pampon, bãrcuþe ºi la la la
miss
pace
noi
noi
fãrã nume
oraºul nu îºi cunoaºte porþile/dimineaþa îºi prelinge umbra peste umerii lui/împovãrându-l
amazing
de dragoste
Baladã agonicã
iubindu-ne clasic si pur
Mai bine mã nãºteam o râmã-n clisã / Sã-mbãloºez cãrãrile de humã
Constelatie
chichirezul de seara - turcoaz
Gânduri de catifea
De ziua ta
unde eºti?
Nefiinþã
Scriiturã pe apã
Departele
confuzie
cearã de toamnã
Ghinion
Nuanþe
Dans în oglindã
Egoism
Viaþa mea
Melodie
Scuze, se mai intampla!
unic
Lumini si Umbre (2)
Lumini ºi umbre
Memoria ploilor
lumini ºi umbre
M.E.G.D.
Ora de disectie
Despre usi care nu exista
omul din luna
Poezia primaverii
Proza politista cu intamplari neasteptate
scuze, se mai intampla!
fusta tigancii
Noi doi
Hai!
Cuvinte nespuse
Golgota inimii
Oh, Dumitru, nu mai bea pelin la litru!
M-ai vandut pe treizeci de arginti
Am visat pitici radioactivi
Adevarul penultim
Ti-am luat un ghiocel...
Numarul apelat nu a fost alocat
Pe strada Valentin la numarul 14
Dolly, a murit de plamani
Cine stinge lumina si tace...
Se revarsau alene ochi de broasca
Nu ma mai vezi decit in poze
Nu am sa inteleg curind
Contract pentru tine
Niciodatã om
An nou
La moartea ultimului sol de pace
Zbor de iarnã
Ramas bun, poezie.ro!
Mi-e tare dor de tine, Dodu...
Mi-am cumpãrat mandolinã
ultima ploaie a fost fatala
In loc de poezie
Iubirea ca un frigider albastru
Iubirea ca un frigider
Zborul imuabil
Meciuri de box
Trenuri intunecate
Gând medieval
Castane
Ochiul de piatra
Politica aripii de dreapta a iubirii
ªi se nãscu Mateia...
|
|
Texte create interactiv
Fiecare text din această rubrică este creat prin participarea alternativă a membrilor site-ului.
Misterul Autor: Marius Surleac
Acum câteva zile, pe când soarele a apãrut uºor pe ecranul dimineþii, ceva ciudat s-a întâmplat. Un þipãt turbat dinspre pãdurea frãmântatã de vânt a adus liniºtea înspre sat. Imediat pãsãrile au zburat departe, frunzele s-au îndreptat imediat spre sol iar veºtile despre cele întâmplate se auzeau precum ºoaptele. * Tinerii zvoneau ca cei 2 ocnasi evadati au ajuns sa faca moarte de om pentru nitcaiva parale si cate ceva de-ale gurii, mai ales acum camd prin zona se perindau oamenii in drumul spre oras,pentru ap * ararea eficienta a citadelei. Ocnasii erau in cardasie cu omul de la poarta, care pentru catva timp, ii pazise la munca. * Apelurile disperate la 112 au rãmas fãrãrãspuns . Unicul pod ce lega satul de restul lumii fusese luat de ape . Frica se transformase în disperare . * Zilele treceau ºi nicio veste despre cei doi nu ajungea la urechile oamenilor simpli,incordarea acestora dovedind incã o datã frica omului de necunoscut care uneori este o binecuvântare,însã de cele mai multe ori,un blestem. * Grozavie mare! La marginea satului s-au gasit hainele vargate ale celor doi. Cineva din sat ii ajutase sa dispara sa... sa se ascunda printre noi.... Dar oare cine? Poate postasul? Poate asistenta? Poate porcarul satului? De parca ar mai conta... Privind in jur, iti dai seama ca nu-i mai poti identifica. Doamne, oare care din oamenii aceaia ar putea fi? * Aceasta e o întrebare ce nu îsi meritã un rãspuns mai important ar fi motivul pentru care acesti doi ocnaºi au fost ajutaþi ºi nu de cine... mai bine ar fi sã ne intrebãm de ce . Au fost ei nevinovaþi ºi au gãsit compasiune si milã într-o personã ce a trait si vãzut prea multe spre a mai putea fi indifent sau sunt doar doi criminali imorali ce au gãsit libertatea spre a putea fi o altã verigã a unui plan marºav de rãzbunare ce urmeaza a lua curs in cine stie când ºi unde . Poate acum , mâine sau niciodatã . Oare cât au fost înlantuiþi ºi oare cât de grotesc va fi momentul când ei vor gãsi o femeie sau firava fatã ? * Cu siguranþã cã a fost o femeie... Doar ele pot vedea dincolo de hainele vãrgate frumuseþea ºi într-un criminal. Era searã, târziu când au evadat, nimeni nu-i vãzuse încã de la prânz, de când plecaserã cu George, portarul, ce-i pãzea în timp ce sapau în munte dupã sare... Ce se înâmplase cu ei nu se ºtie. Dispãruserã ºi ei ºi George. Organele de anchetã ai închisorii îi cãutau. Pânã atunci cu toþii fuseeserã anunþaþi sã se fereascã de a ieºi noaptea. O singuã persoanã se bucurase, Ana. În rest, satul aºtepta înspãimântat sfârºitul. * Frica urmeazã faptei si este pedeapsa ei. Vitejia celor doi se vede pusã în dificultate când cea care i a adãpostit le spune cu câtã mobilizare de forþe sunt cãutaþi....Luna se apleca asupra pãmântului ºi pare sã înþeleagã ºi ea cã perspectiva celor ce trebuie sã i gãseascã pe fugari este mãricicã. Zãbava lor, din cauza intunericului aducea întârziere mare ºi atunci s a gândit mãreaþa lunã sã dea ºi ea o mânã de ajutor. * Se facea tot mai intuneric, iar criminalii erau tot mai greu de gasit. Cautarea lor avea sa fie una lunga, dar oare vor izbuti a-i gasii? Luna era de partea lor, dar din nou aceiasi intrebare imi vine in minte... de ce? Oamenii satului erau din ce in ce mai alarmati, nu era deloc o noapte oarecare, nime nu a reusit a inchinde nici un ochi. Oare se v-a mai sfarsi vreodata intunericul acesta? * Chiar daca intunericul incojura satul si luna se oglindea in mlastina de la marginea satului, in mintea intunecata e celor doi se desprindea indoiala de a nu se fi ascuns prea bine.Deveneau si ei oameni, cu toate ca aveau numere pe piept , si chiar daca, pentrua evada ucisesera un alt om. Ana se indrepta cu doua strachini cu fasole spre masa la care stateau cei doi, privindu-se reciproc in incordare. La sosirea acesteia, isi ridicara privirile si refuza mancarea printr-un gest . Ana, nedumerita ii intreaba : Ion, Vasile, nu mancati? Nici un raspuns. In mintea lui Ion ratacea o intrbare simpla, dar importanta: oare or sa ne prinda? Si daca da, merita sa-l ucid pe George, portarul, pentru a ma intoarce inapoi la ocna? * Frica crește în intensitate,inima celor doi a ajuns undeva în timpan și tremurul mâinilor nu le dã ascultare.În timp ce pe Ioan îl framânta frica de a fi prins,Vasile fremãta la gândul cã își va ține copilul în brațe,de asta și evadase,dragostea fațã de pruncul lui numãra clipele în lipsã.Riscul era minim comparativ cu dragostea unui pãrinte,mai ales cã soția a trecut de partea celor drepți nu de foarte mult timp.Încã o are în suflet ca pe o icoanã,acolo unde boala nu a reușit sã sape...Cu dosul palmei își sterge lacrimile ce se legau broboadã în barbie și privi cerul"trebuie sã pot,chiar trebuie"... * O tacere de mormant se asternu in micuta camera. Cei doi respirau adanc si regulat. Totul era o bomba ce ticaia si ticaia asteptand momentu, clipa cea mai violenta. * "Ioane" fu tacerea sparta de glasu ragusit al lui Vasile "cat mai ii pana la satu urmator ?". Ion statu nemiscat, cufundat mult prea adanc in gandurile lui pentru a atinge lumea cel inconjura. *
Participă la textul curent
|
|
Special: Articol Evenimente
Târgul de Carte GAUDEAMUS 2022
Copiii interesați de astronomie
În perioada 7 - 11 decembrie 2022, a avut loc Ediţia cu numărul 29 a Târgului de Carte GAUDEAMUS, Radio România, în Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo. Evenimentul a fost organizat de Radio România, proiect cultural finanţat de Ministerul ...
Special: Articol Cultura
Un scriitor german de origine română citește la Klagenfurt
- Aspecte din scena literară germană -
Între 22 și 26 iunie 2022 va avea loc în orașul austriac Klagenfurt cea de-a 46-a ediție a Zilelor Literaturii Germane, cunoscute și sub denumirea de Ingeborg-Bachmann-Preis. De fapt este vorba despre un concurs literar la care autorii vor citi câte 30 de minute ...
Special: Articol Societate
Sexualitatea în societăţile din trecutul istoric al omenirii
O privire asupra sexualităţii de ieri şi de astăzi
Sexualitatea de ieri reprezintă sexualitatea aşa cum a fost percepută, organizată şi integrată în raţiunea de a fi a unei societăţi restrictive. O privire asupra secolelor 17, 18 şi 19 ne dezvăluie ...
Special: Articol Presa
Ninsese mult, Luana Anghelos! ...Iar dumneata aveai numai bundița ta roșie, făcută din petale
Carte de poezie...
Titlu Carte: Ninsese mult, Luana Anghelos, iar dumneata aveai numai bundița ta roșie, făcută din petale...
Format: B5
Număr pagini: 291 pagini alb-negru
Conținut: poezie în vers alb
Structuri tehnice: vers liber scris de-a lungul timpului, acum cu păstrarea ...
|
|