Texte create interactiv
(Cele mai noi)

hai, acum ninge!

În spiritul clasic al primăverii

oamenii

...

cortina

poveste

textul anterior

aceeaºi placã

cu diacritice

operaþiune executatã cu succes

deruleazã

dinam

Fojgãiala uºoarã ºi vie a crengilor – la contactul cu geamul, frunzele alunecã; din când în când, lasã lipitã câte o insectã: plouã.

camera obscura

þesãturi

Misterul

Mersul Trenurilor

Poveste începutã în mijlocul nopþii (PROZÃ)

stau ºi ronþãi clãtite

agonicã autumnalã

spre toamnã trecând

poezea de varã cu pampon, bãrcuþe ºi la la la

miss

pace

noi

noi

fãrã nume

oraºul nu îºi cunoaºte porþile/dimineaþa îºi prelinge umbra peste umerii lui/împovãrându-l

amazing

de dragoste

Baladã agonicã

iubindu-ne clasic si pur

Mai bine mã nãºteam o râmã-n clisã / Sã-mbãloºez cãrãrile de humã

Constelatie

chichirezul de seara - turcoaz

Gânduri de catifea

De ziua ta

unde eºti?

Nefiinþã

Scriiturã pe apã

Departele

confuzie

cearã de toamnã

Ghinion

Nuanþe

Dans în oglindã

Egoism

Viaþa mea

Melodie

Scuze, se mai intampla!

unic

Lumini si Umbre (2)

Lumini ºi umbre

Memoria ploilor

lumini ºi umbre

M.E.G.D.

Ora de disectie

Despre usi care nu exista

omul din luna

Poezia primaverii

Proza politista cu intamplari neasteptate

scuze, se mai intampla!

fusta tigancii

Noi doi

Hai!

Cuvinte nespuse

Golgota inimii

Oh, Dumitru, nu mai bea pelin la litru!

M-ai vandut pe treizeci de arginti

Am visat pitici radioactivi

Adevarul penultim

Ti-am luat un ghiocel...

Numarul apelat nu a fost alocat

Pe strada Valentin la numarul 14

Dolly, a murit de plamani

Cine stinge lumina si tace...

Se revarsau alene ochi de broasca

Nu ma mai vezi decit in poze

Nu am sa inteleg curind

Contract pentru tine

Niciodatã om

An nou

La moartea ultimului sol de pace

Zbor de iarnã

Ramas bun, poezie.ro!

Mi-e tare dor de tine, Dodu...

Mi-am cumpãrat mandolinã

ultima ploaie a fost fatala

In loc de poezie

Iubirea ca un frigider albastru

Iubirea ca un frigider

Zborul imuabil

Meciuri de box

Trenuri intunecate

Gând medieval

Castane

Ochiul de piatra

Politica aripii de dreapta a iubirii

ªi se nãscu Mateia...

Texte create interactiv

Fiecare text din această rubrică este creat prin participarea alternativă a membrilor site-ului.

oamenii
   Autor: Teodor Dume

 doamne! *
 doamne! toate degetele lumii aratã înspre tine de parcã ai fi singurul vinovat pentru neputinþa lucrurilor. Pânã ºi povestea cu "a fost o datã" îmbracã minciuna, adevãrul e caumflat peste ultimul cuvânt, însã nimeni nu ºtie cum aratã lumina fãrã tine *
 caci tu esti in tot si in toate, iar fara tine, nimic nu se poate. Simt ca imi atingi in fiecare clipa timpul, secundele se transforma in cioburile unui caleidoscop pe care soarta il roteste cum vrea *
  Doamne câte degete se îndreaptã spre tine ºi niciunul nu rãmâne îndreptat în zadar, niciunul neprivit, niciunul neatins de luminã ºi, în toate întoarse spre noi ne atingi întru luminare, întru vindecare, credinþã. *
 Și parcã nu ar fi de ajuns trupurile noastre în care ținem sufletele obosite *
 Iarna aceasta veșnicã ia-o de la mine! *
 Pentru ca iernile copilariei noastre ne-au uitat, refugiate intr-un timp pierdut! *
 Timpul mã trage în neființã. Veșnicia Ta îmi dã rãgaz. Rãgaz sã mai trãiesc. Viaþa vieþii mele. *
 viaþa vieþii mele stã în carapacea unor cuvinte pe care nu mai învãþat încã sã le pronunþ...viaþa vietii mele e doar o silabisire, doamne, doar un exerciþiu al unei continue repeþiþii?...Rãgayul meu nu înseamnã simularea unei morþi, prefãcutã, ascunsã în vertrebele celuilalt?... *
 Vetebre de omenire cuprinse în echipele de evlavie. Numai cuvinte. Sufletele surde se înaripeazã de muțenia lor. Hoarde de vertebre. *
 Vin. Se duc. Mãrșãluiesc îndepãrtate de a rostului dreptate, geaba au privirile, mâinile ridicate cu solemnitate. Zuzet, pasi de ienicer. Auzi, murmurul sufletelor ce pier? *
 ai atins ochii ce toarnã chinul? cum de te-ai pierdut în osul tãu fricos de sabia care brãzdeazã cerul. Tãcerea ta e viața noastrã, te iubim, cu plãcerile noastre cu tot, muritorule. Oh! Doamne ce de ieniceri *
 Timpul de mi l-ai dat sã dea forma clipei trupului și gândurilor mele, ce-am știut face cu el? *
 ... dacã oasele mele și nervii mei, lumina ochilor și perii capului meu nu ți-au fost ascunși încã de pe vremea întocmirii mele în cãușul cald al pântecelul mamei cum de m-ai îngãduit sã am un suflet de-a dreptul înghețat pentru cei ce erau îndreptãțiți sã primeascã toatã dragostea cu care m-ai îmbogãțit... cea pe care am dãruit-o cu prisosințã celor ce avea sã mã aștearnã cãrare pașilor lor grãbiți... de ce sã fi simțit gustul sãlciu al minciunii spusã celor care-mi sorbeau cuvintele și beția nãucitoare a adevãrului de care nimeni nu mai aveanevoie... oasele mele, acestea, aleargã Doamne în sus și în jos de o vreme întru deslușirea drumului celui mai aproape de sufletul neodihnit ce ai pus în mine... *

Participă la textul curent