iti porti trupul
in atingeri de matase
si-ti declara intuneric, baldachin, sarut si geamat
rochiile imbratisate.

vesmantul te are pe tine

toata

ca zidul pe Ana,
viermii pe Lenore
si ma amuza sincer
tampitii ce-ti saruta
sanii
cand sunt stingheri si goi.

iar de indrepti o cuta,
nu te mire gelozia, agonia
gloatei,
nici nu plange
joaca obosita in culori ciudate, pastelate, asortate.

eu, unul, astept
iarna.