agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ jumătăți
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-18 | |
A-ncremenit pămîntul de durere,
Dar inima lui tot cere și cere... Darul ce-n astă lume nu l-a primit Și pe care nevrînd l-a părăsit, Căci a plecat fără să vrea Și nefiind pe voia sa, Dar totuși a lăsat în urme pete Înscrise luminos pe pietre. El a știut cum să iubească, A știut viața s-o prețuiească, Dar soarta dură a fost cu el Ea,l-a luat la Dumnezeu. Și acum cînd el e sus, Și durerea s-a distrus, Cînd lumina s-a pierdut Și-a rămas doar chip de lut, Noi de el ne amintim, Cu ochi blînzi spre el privim, Spre-a lui ființă și făptură Purtată de versuri prin căldură, Căci a fost un om preasfînt, O întruchipare blîndă pe acest pămînt, Un om de artă cu credință, Dar nu tot a fost pe-a lui voință. Ne-a dat un neam,o țară și o limbă, Ne-a deschis un drum spre puterea divină, O punte de versuri a lăsat peste noi, Luptînd în a lui scurtă viață,rămîne erou... Îngenunchem cu toții azi în fața lui. Cu lacrimi îl deplîngem pe frunza nucului Căci om a fost și om rămine, Și în trecut și-n ziua de mîine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate