agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
suflet pentru suflete
Oraş de reşedinţă: Bucuresti
Are limba maternă
Biografie Camelia C.Petre
Pagina personală web Camelia C.Petre
Adresa directă a acestui autor este :
Authorship & Copyright Protection (beta):
Colecţiile active ale acestui autor::
Cele mai recente texte introduse:
Cele mai recente texte introduse:
Comentarii:
Texte înscrise în bibliotecă:
Pagina: 1
Voința Lui
: Personale 2005-08-31 (1830 afişări)
Cerul prins în pumn
: fluturii din palma mea... Personale 2005-08-24 (1797 afişări)
eșarfa
: ...de vară... Personale 2005-08-20 (1776 afişări)
revelație
: crâmpei de speranță Personale 2005-08-02 (1904 afişări)
noapte
: Personale 2005-07-29 (1885 afişări)
dezumanizare
: Personale 2005-07-27 (2869 afişări)
zile
: Personale 2005-07-27 (2936 afişări)
Perfecțiunea
: Personale 2005-07-27 (1884 afişări)
Pagina: 1
Pagina: 1
Lucian, lupta cu sine
obligația de a metamorfoza tristețea în bucurie
Răspuns
Pagina: 1
Biografie Camelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ.
Dar acolo nu mai era rai...
Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.